Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a reprosat Austriei ca a blocat de unul singur aderarea tarii sale in spatiul Schengen fara pasapoarte al UE, considerand ca aceasta miscare este „inexplicabila”, „regretabila” si „nejustificata”.
„Un singur stat membru a ales sa ignore aceste realitati si sa blocheze unanimitatea europeana, intr-un mod inexplicabil greu de inteles pentru intreaga Uniune Europeana”, a spus Iohannis intr-un comunicat, a carui copie tradusa a fost distribuita Euronews.
„Atitudinea regretabila si nejustificata a Austriei (…) risca sa afecteze unitatea si coeziunea europeana, de care avem atata nevoie, mai ales in contextul geopolitic actual”, a adaugat el, referindu-se la razboiul Rusiei din Ucraina.
In plus, Romania l -a rechemat pe propriul ambasador in Austria, Emil Hurezeanu, pentru consultari, un gest politic care, potrivit Ministerului de Externe al Romaniei, subliniaza „dezacordul ferm” al tarii cu decizia Austriei si sugereaza ca relatiile diplomatice se vor diminua.
Reactia vine dupa o intalnire cu mize mari a ministrilor de interne de joi: Austria a fost singura tara care s-a opus admiterii Romaniei — si Bulgariei — in Spatiul Schengen, care a abolit controalele la frontiera intre marea majoritate a statelor membre UE.
Tarile de Jos au sustinut oferta Romaniei, dar a fost impotriva preocuparilor Bulgariei privind statul de drept.
Admiterea de noi membri Schengen necesita un vot unanim.
Pe de alta parte, atat Austria, cat si Olanda au aprobat candidatura Croatiei, tara care a intrat in Uniunea Europeana la sase ani dupa Romania.
Croatia va adera la Schengen din ianuarie 2023.
Rezultatul negativ de joi a fost o lovitura politica grea pentru Bucuresti, care a adunat un sprijin puternic din partea Comisiei Europene, Parlamentului European si a majoritatii tarilor UE, inclusiv a celor doua grele ale blocului, Germania si Franta.
Comisia a insistat in mod repetat ca Romania este pregatita sa faca parte din Schengen dupa ce a indeplinit toate conditiile tehnice si legale, inclusiv gestionarea frontierelor si cooperarea politieneasca.
„Cetatenii Bulgariei si Romaniei merita sa faca parte pe deplin din spatiul Schengen”, a declarat joi Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne .
Dar nimic din toate acestea nu a fost suficient pentru a depasi vetoul Austriei.
De ce a blocat Austria aderarea la Schengen?
Viena sustine ca un nou aflux de solicitanti de azil pe ruta Balcanilor de Vest este un motiv suficient de puternic pentru a amana extinderea Schengen.
Tara spune ca a primit 75.000 de migranti neinregistrati in acest an, un numar care ridica o „problema de securitate pe care nu o putem inlatura”, potrivit cancelarului austriac Karl Nehammer.
„Sistemul european de azil a esuat”, a spus Nehammer luna trecuta. „Extinderea Schengen nu va avea loc asa”.
In zilele premergatoare votului de la Bruxelles, presedintele Iohannis si alti oficiali romani au incercat sa contracareze argumentele Austriei, spunand ca nu exista un flux „necontrolat” de migranti care trec prin tara si ca Romania este bine pregatita sa apere frontierele externe ale Schengen.
Iohannis si Nehammer, care apartineau aceleiasi familii politice, Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, s-au intalnit chiar marti, in timpul unui summit UE-Balcanii de Vest la Tirana, Albania.
„(Lipsa de consens privind aderarea Romaniei la Schengen, din cauza opozitiei Austriei, este profund nedreapta pentru tara noastra si pentru cetatenii romani”, a spus Iohannis dupa rezultatul negativ.
„Romania merita sa primeasca un vot favorabil”.
„Nu ne vom opri pana nu vom reusi”
In declaratia sa de reactie, Iohannis a multumit tuturor statelor membre care au sustinut candidatura tarii sale la Schengen, indelung stagnata, si a promis ca va actiona „responsabil” pentru a consolida securitatea interna a UE.
„Dragi romani, Romania nu se opreste aici!” a scris presedintele. „Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic si nu ne vom opri pana nu o vom realiza”.
Nu este clar cand va avea loc un nou vot pe Schengen, deoarece preocuparile Austriei se refera la o problema mai larga a deficientelor si esecurilor din zona, mai degraba decat a pregatirii Romaniei si Bulgariei.
Suedia va inlocui Republica Ceha la conducerea presedintiei rotative a Consiliului UE la inceputul lunii ianuarie si va avea sarcina de a stabili ordinea de zi a reuniunilor ministeriale.
Presedintele austriac Alexander Van der Bellen, care detine o pozitie ceremoniala de putere, si-a exprimat simpatia fata de Romania si Bulgaria.
„Este adevarat ca Austria se afla intr-o situatie dificila din cauza numarului foarte mare de solicitanti de azil. Dar blocada Schengen nu contribuie la o solutie”, a scris Van der Bellen pe contul sau de Twitter .
„Nu putem face fata provocarilor (din domeniul) migratiei decat impreuna cu partenerii nostri din UE. Sper ca o solutie prin dialog este posibila in curand”.
Schengen permite calatoriile transfrontaliere fara a fi nevoie sa purtati un pasaport sau sa treaca prin controale la frontiera. In prezent, cuprinde 26 de tari, inclusiv 22 de state membre UE si aproape 420 de milioane de cetateni.
Aderarea la Schengen este o obligatie legala pentru fiecare tara din UE.
Doar Irlanda, care a negociat o clauza de renuntare cu zeci de ani in urma, si Cipru, care ramane impartit intre nord si sud, nu au solicitat sa intre in zona fara pasapoarte.