Un mic grup de demonstranti s-a aliniat intr-o dupa-amiaza pe drumul de la aeroport pentru a sarbatori sosirea presedintelui rus Vladimir Putin in Armenia. „Bine ati venit”, scria un banner atarnat peste bariere, „vom fi impreuna pentru totdeauna”.
Peste Erevan, in piata centrala a capitalei, mesajul a fost foarte diferit. „Vrem sa iesim din umbra Rusiei”, a strigat Lilit, angajata de birou, in varsta de 47 de ani, cu vocea aproape inecata. „Lumea este divizata, iar viitorul nostru trebuie sa fie al Occidentului, nu al dictatorilor”.
Ea a fost una dintre sutele care s-au dovedit sa protesteze impotriva calatoriei rare a lui Putin in strainatate pentru un summit critic cu liderii celor jumatate de duzina de foste state sovietice care sunt membre ale Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva (CSTO) condusa de Moscova. La fel ca si Rusia, pactul militar leaga in principiu Armenia, Belarus, Kazahstanul, Kargazstanul si Tadjikistanul intr-un acord de aparare reciproca care a inlocuit Armata Rosie comuna a URSS.
In ultimele luni insa, crapaturile au inceput sa se vada.
„Vedem probleme cu activitatea CSTO”, le-a spus Putin partenerilor sai la un centru de conferinte securizat din Erevan, „dar totusi este evident ca ajuta la protejarea intereselor nationale, a suveranitatii si a independentei tarilor noastre”.
Nu toata lumea o vede la fel. „CSTO este modalitatea Rusiei de a-si pastra sfera de influenta in fosta Uniune Sovietica”, a declarat Natasha Kuhrt, lector principal in domeniul pacii si securitatii internationale din Londra. „Dar, in realitate, este un tigru de hartie – pur si simplu nu este potrivit scopului. S-a demonstrat in trecut ca nu este pregatit sa intervina atunci cand membrii sai cer sprijin, iar colegii lideri ai lui Putin sunt profund ingrijorati de performanta slaba a fortelor sale armate in Ucraina, cand anterior se bazasera pe Moscova ca garant al securitatii lor”.
Pentru gazdele summitului, aceasta este o problema pe care o cunosc prea bine. In septembrie, prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a depus in mod oficial o cerere la CSTO de a interveni dupa ce orase si sate din intreaga tara au fost bombardate de peste granita cu Azerbaidjanul vecin. Cu toate acestea, deja fortat sa cheme recruti pentru a ajuta la lupta lui razboi din ce in ce mai catastrofal din Ucraina, Kremlinul parea incapabil sau nu doreste sa urmeze, acceptand sa trimita in schimb un contingent de observatori la granita. Protestatarii au iesit pe strazile din Erevan in urma deciziei, cerand retragerea Armeniei din bloc.
De asemenea, unitatea organizatiei a fost testata de un conflict sangeros la granita intre Tadjikistan si Kargazstan in septembrie, care a dus la moartea a peste 140 de soldati. In urma incendiilor, Kargazstanul s-a retras din exercitiile militare – numite Fratia Indestructibila – care fusesera programate pentru luna decembrie.
In acelasi timp, omul puternic din Belarus Alexander Lukasenko a fost de acord cu cererile Kremlinului ca tara sa sa fie folosita ca rampa de lansare pentru atacuri cu rachete si la sol asupra Ucrainei, dar a evitat pana acum sa-si angajeze propriile forte in asa-numita operatiune speciala. Insa, el a recunoscut ca viitorul CSTO depinde de succesul razboiului Rusiei, totusi angajandu-se sa faca putin el insusi pentru a-l ajuta.
Intre timp, dupa ce presedintele kazah Kassym-Iomart Tokayev l-a snobit public pe Putin la inceputul acestui an, refuzand sa recunoasca suveranitatea Rusiei asupra Donbass, presa de stat din Moscova a starnit aceeasi furie asupra tarii sale ca si asupra Kievului. „Kazahstanul este urmatoarea problema, deoarece aceleasi procese naziste pot incepe acolo ca si in Ucraina”.
Stand alaturi de omologii sai la summit, Putin a dorit sa ajunga la un consens asupra unor chestiuni necontroversate precum Afganistanul, oferindu-se sa ajute la echiparea statelor OSC cu arme moderne. „Dragii mei colegi”, a adaugat el, „voi prezenta separat informatii despre Ucraina”.
„Pentru Putin, Razboiul Rece, Rusia sta impotriva unui Occident „imperial”, ii influenteaza in mod clar gandirea si el vede statele OTSC ca frati mai tineri in aceeasi lupta, alaturi de istoria lor comuna”, a spus Serghei Radchenko, istoric la Johns. Scoala Hopkins de Studii Internationale Avansate. „Dar relatia este total diferita acum. Uniunea Sovietica le-ar putea ordona aliatilor sai in jur – Putin nu poate ordona nimanui, trebuie sa-si curteze partenerii si sa spere ca fie il sustin, fie sa ramana departe de lucruri cu un sentiment de neutralitate binevoitoare.”
Distras de razboiul sau din Ucraina si nereusind sa-si tina la rand nici macar aliatii apropiati, Kremlinul ar putea spera la putin sprijin concret la summitul. Pentru multi localnici, chiar si cei nascuti in vremurile de glorie ale Uniunii Sovietice pe care Putin tanjeste sa le recreeze, ideea ca el conduce o coalitie impotriva agresiunii occidentale pur si simplu nu suna adevarata.
„Putin este persona non grata”, a spus Vartes, 64 de ani, care s-a alaturat multimii din Erevan. „Armenia este independenta. Ne-am ales propriul guvern. Nu avem nimic in comun cu acest grup de state nedemocratice.”