Muzica se aude pe fundalul biroului intunecat in plan deschis, unde peste 150 de tineri sunt asezati in spatele ecranelor computerelor. Exista, de asemenea, clicurile constante ale soarecilor de computer in spatiul din centrul Kampala, Uganda. Clic cu clic, unii dintre tinerii ugandezi urmaresc benzi pe ecrane care determina unde masinile Tesla au voie sa circule sau nu. Clic cu clic, altii antreneaza o drona de pe ecran sa culeaga doar mere rosii coapte.
Sama este una dintre numeroasele start-up-uri noi care antreneaza software-ul si sistemele de inteligenta artificiala (AI) ale marilor companii de tehnologie.
Tesaturi colorate africane impodobesc peretii sediului companiei. Vinile in sticle vechi de sticla atarna de tavan. In cantina de la birou, exista un recipient cu acadele colorate pentru muncitori.
Este ca o versiune africana a Silicon Valley. Nu sunt permise fotografii si conducerea companiei a decis care dintre lucratorii sai ar putea fi intervievati.
Locuri de munca la bucata
Directorul general al lui Sama, Joshua Okello, sta la laptopul sau, la un tejghea lung din camera de receptie. El explica conceptul companiei: „Imaginati-va ca exista un client in Germania care are nevoie de o companie de inginerie software. In loc sa cheltuiasca pana la 50.000 de euro, ne pot plati mult mai putin”.
Okello conduce o echipa numeroasa de muncitori care fac clic de milioane de ori, non-stop si la bucata. Procesele trebuie efectuate pana cand masina cunoaste regulile de circulatie, iar drona stie ce mere sunt coapte.
Site-ul web al companiei isi listeaza clientii ca Google, Ford, Walmart, Sony, BMW, Ebay, Microsoft si NASA. Sama lucreaza si pentru Meta, care detine Facebook, Whatsapp si Instagram.
In trecut, astfel de companii externalizau, de exemplu, in India locurile de munca din call center si alte sarcini prost platite. Cu toate acestea, salariile cresc acum acolo. Asa ca marile corporatii care cauta forta de munca ieftina s-au indreptat catre tari din Africa de Est, cum ar fi Uganda, Kenya si Rwanda, unde engleza este vorbita pe scara larga, internetul este stabil si diferenta de timp fata de Europa este minima.
Locuri de munca in loc de bani de ajutor
Sama a fost fondata de Leila Janah, o femeie de afaceri din SUA care a murit de o boala in 2020, la varsta de 37 de ani. Era fiica imigrantilor indieni si studenta la studii africane.
Start-up-ul a deschis primele filiale in India in 2008 si ulterior in Kenya.
Somajul ridicat al tinerilor
Un numar mare de uganezi sunt someri, spune Okello. Situatia este acuta in nordul tarii, unde un razboi civil sangeros a izbucnit de mai bine de 20 de ani si numeroase organizatii de ajutor s-au retras.
Sama si-a deschis primul sediu in nord, impreuna cu organizatia de caritate Oxfam, in 2012. Ulterior a devenit o companie independenta.
„Putem invata oamenii abilitati digitale si putem crea locuri de munca”, spune Okello. Acest lucru este mult mai bun decat furnizarea de ajutor.
Primul birou al lui Sama a fost gazduit in containere langa campusul universitar din Gulu, cel mai mare oras din nordul Ugandei, isi aminteste Bruno Kayiza.
La acea vreme, acum in varsta de 30 de ani era student la economie in Gulu, fara idee unde sa-si gaseasca un loc de munca dupa absolvire. „Eram curios de ce se intampla, am tot vazut oameni intrand si iesind”, spune Kayiza.
El a petrecut patru ani la Sama invatand robotilor cum sa culeaga doar mere coapte, inainte de a deveni un lider de echipa care a monitorizat calitatea muncii colegilor sai.
Kayiza este acum responsabila pentru 418 de persoane la filiala Sama’s Gulu. In 2019, Sama sa extins in Kampala. Dupa Kenya, Uganda este acum a doua locatie ca importanta din Africa.
O oportunitate pentru viitor?
„Lucrarea este foarte interesanta pentru ca lucram la diferite proiecte”, spune Kayiza. Pe langa joburile simple clic, exista si sarcini complexe, cum ar fi analiza tridimensionala a unei situatii de trafic.
„Salariul este bun”, spune el. Salariul la Sama este cu aproximativ 20% mai mare decat cei 150 de euro (160 de dolari) pe care lucratorii necalificati ii castiga de obicei in Uganda.
Exista, de asemenea, asigurari sociale, cum ar fi asigurarea gratuita pentru accidente si sanatate, care de obicei nu este oferita in Uganda, spune Kayiza.
Acest lucru, potrivit expertului Nanjira Sambuli, totul suna putin prea frumos pentru a fi adevarat. Cercetatorul kenyan urmareste evolutiile in domeniul tehnologiei in societatea africana. Sama este un bun exemplu al dilemei cu care se confrunta africanii, spune Sambuli. „In mod clar, exista o mare nevoie de locuri de munca pe tot continentul”, spune Sambuli. „Dar sunt aceste locuri de munca semnificative? Sunt locuri de munca sigure cu perspective de viitor?”
Traumatizat de munca prin clic
La inceputul acestui an, angajatii din Kenya au dat in judecata compania pentru conditii de munca „de exploatare”, potrivit procesului. Angajatii au fost nevoiti sa verifice continutul postarilor in numele Facebook, adesea 700 de pasaje de text pe zi, majoritatea cu continut sexual.
In urma cu cateva luni, DW a vorbit cu angajatii concediati ai Sama care au fost traumatizati de munca lor, semnaland violenta pe Facebook.
„Exemplul din Kenya arata”, spune Sambuli, „ca politicienii Africii si comunitatea internationala trebuie sa se gandeasca la pretul la care toate aceste procese de munca sunt externalizate catre Africa la preturi de dumping”.
„Doar pentru ca continentul are nevoie urgenta de locuri de munca nu inseamna ca drepturile muncii si standardele etice minime pot fi aruncate peste bord”.