De luni de zile, Ucraina a fost prinsa intr-o dezbatere aprinsa cu privire la necesitatea ca tara sa organizeze alegeri prezidentiale in martie anul viitor, asa cum era programat initial. Toate alegerile – inclusiv cele prezidentiale – sunt interzise de legea martiala actuala a tarii, impusa dupa ce Rusia si-a lansat invazia pe scara larga in februarie 2022.

Multi din Ucraina sunt revoltati de idee, temandu-se ca un vot ar putea distrage atentia natiunii de la lupta sa pentru supravietuire.

Tensiunile s-au diminuat dupa ce presedintele Volodymyr Zelensky a declarat in noiembrie ca „nu este momentul potrivit” pentru alegeri.

Dar problema pare sa fie departe de a fi incheiata si a alimentat o confruntare politica nemaivazuta in tara de la inceputul invaziei pe scara larga a Rusiei.

Una dintre marile forte motrice ale conflictului nu se afla insa in Ucraina, ci in SUA.

Politica de partid din SUA

Discutia despre alegerile ucrainene este partial impinsa de politicienii americani inaintea alegerilor din tara din 2024, in special de un grup mic din cadrul partidului republican, spune Olha Aivazovska, presedintele retelei de monitorizare a alegerilor Opora.

Ea sustine ca unii republicani de extrema dreapta folosesc problema pentru a-si justifica cererea de a bloca ajutorul militar pentru Ucraina.

Si aceste voci sunt din ce in ce mai puternice. Pe masura ce parerile izolationiste ale lui Donald Trump castiga o influenta mai mare in partidul republican, problema sprijinului pentru Ucraina este prinsa in politica interna si diviziunile partidelor americane.

Desi multi republicani sustin Ucraina, „nu inseamna ca aripa de extrema dreapta a acestui partid nu va folosi acest subiect impotriva Ucrainei anul viitor [in timpul] alegerilor prezidentiale din SUA”, spune doamna Aivazovska.

Ei deja o fac. La inceputul acestei luni, Vivek Ramaswamy, unul dintre candidatii republicani la numirea la presedintie, a sustinut ca Ucraina „nu este un model al democratiei” si „ameninta ca nu va organiza alegeri in acest an, daca SUA nu deranjeaza mai multi bani”.

Senatorul republican al SUA Lindsey Graham a avut aceste voci in minte cand, in timpul vizitei sale din august la Kiev, a spus ca Ucraina trebuie sa organizeze alegeri prezidentiale in 2024.

Iar presedintele Zelensky intelege ca trebuie sa abordeze aceasta retorica in crestere venita din SUA: tara este principalul aliat al Ucrainei, iar ajutorul sau militar este vital pentru combaterea invaziei Rusiei.

„Exista cateva lucruri care pot imparti sprijinul SUA [pentru Ucraina]”, a spus Zelensky intr-un interviu acordat televiziunii ucrainene in august anul trecut. „Unul dintre ele sunt alegerile, deoarece, din cate stiu, exista voci [impotriva sprijinului continuu] in cadrul partidului republican”.

Pana de curand, dl Zelensky nu a respins alegerile definitiv. El a enumerat toate provocarile – cum ar fi securitatea, legislatia si finantarea – si a adaugat ca este „gata” si ca va candida pentru un al doilea mandat daca alegerile au loc intr-un timp de razboi.

Intr-un interviu mai recent pentru televiziunea ucraineana, dl Zelensky a declarat ca „ar dori [sa organizeze alegeri] intr-un an sau oricand este necesar”.

La inceputul acestei luni, ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat ca dl Zelensky „cantareste argumente pro si contra” de a avea alegeri in timp de razboi.

Reactii interne

Chiar daca legea martiala este modificata pentru a permite alegeri, exista multe obstacole in desfasurarea votului.

Securitatea este principala. O populatie stramutata este alta.

„Este imposibil sa organizam alegeri in timpul razboiului cand milioane de cetateni nostri sunt in strainatate sau sunt stramutati in interior”, spune Olena Shulyak, deputat si seful partidului de guvernamant Servitorul Poporului.

„[Este imposibil sa organizam alegeri] cand nu putem garanta securitatea cetatenilor nostri, cand soldatii nostri… nu pot vota sau nu pot fi desemnati ca candidati”.

Alte provocari includ scolile – care sunt utilizate in mod normal ca sectii de votare – deteriorarea, un registru ale alegatorilor invechit, drepturile restrictionate conform legii martiale si lipsa finantarii.

Expertii sunt de acord ca, in circumstantele actuale, organizarea de alegeri libere si corecte, cu un proces politic competitiv, pur si simplu nu este posibila.

Nu este de mirare ca ideea de a avea alegeri prezidentiale este profund nepopulara in Ucraina. Un sondaj realizat de Institutul International de Sociologie din Kiev in noiembrie a aratat ca peste 80% dintre respondenti si-au dorit sa aiba alegeri numai dupa incheierea razboiului.

Parlamentarii atat din opozitie, cat si din partidele de guvernamant sustin in mod repetat ca este gresit sa organizam alegeri anul viitor.

Dar declaratiile ambigue ale presedintelui Zelensky cu privire la posibilitatea de a organiza alegeri au starnit o reactie interna.

Parlamentarii opozitiei si mass-media au inceput sa raporteze ca autoritatile se pregatesc sa organizeze alegeri prezidentiale in 2024. Unii politicieni au anuntat chiar planuri de a candida la presedintie.

Au crescut speculatiile conform carora popularitatea presedintelui Zelensky va scadea din cauza impasului din prima linie si, prin urmare, a vrut sa organizeze alegerile in 2024 asa cum era planificat, in timp ce ratingurile sale de sondaje erau inca ridicate.

In incercarea de a inlatura zvonurile, presedintele a facut o alocutie televizata la inceputul lunii noiembrie si a spus ca „nu este momentul potrivit pentru alegeri”.

„Trebuie sa decidem ca acum este timpul apararii, timpul luptei, de care depinde soarta statului si a oamenilor”, a spus el.

Cand vor avea alegeri in Ucraina?

Alina Zagoruyko, deputat si seful subcomisiei parlamentare pentru alegeri si referendumuri, sustine ca Volodymyr Zelensky va ramane presedinte legitim chiar si dupa expirarea mandatului sau in primavara anului viitor.

Articolul 108 din Constitutia Ucrainei prevede ca seful statului in exercitiu isi indeplineste atributiile pana cand un presedinte nou ales isi preia functia.

Dar daca razboiul dureaza mult mai mult, atunci la un moment dat „ar putea fi o problema si ar putea fi nevoie sa exploram posibilitatile de a organiza alegeri chiar si in astfel de conditii”, a spus doamna Zagoruyko.

Majoritatea politicienilor si expertilor sunt totusi de acord ca trebuie sa inceapa acum pregatirea pentru alegerile postbelice.

Multe sate si orase precum Bakhmut sau Avdiivka sunt in ruine. Cea mai mare parte a populatiei lor este fie moarta, fie imprastiata in tara si nu numai. Infrastructura electorala este distrusa. Organizarea de alegeri in acele zone va fi extrem de dificila chiar si pe timp de pace.

O alta problema o reprezinta alegatorii. Din opt milioane de refugiati ucraineni, este putin probabil ca multi sa se intoarca repede acasa chiar si dupa incheierea razboiului.

Asa ca autoritatile trebuie sa convina cu guvernele straine sa extinda sectiile de votare din strainatate, spune Olena Shulyak.

„Trebuie sa discutam despre modalitati alternative de vot, cum ar fi votul prin posta sau online. Toate aceste lucruri necesita modificari ale legislatiei”.

Insa parlamentarii sunt reticenti in a discuta aceste probleme, deoarece astfel de evenimente sunt vazute ca pregatire pentru alegerile din timpul razboiului. Cetatenii ii acuza imediat pe acesti politicieni ca au tradat tara. Pe masura ce progresul in prima linie a stagnat efectiv, teama de a pierde unitatea nationala devine tot mai puternica.

Majoritatea partidelor si grupurilor politice ucrainene par sa fie de acord ca nu isi pot permite sa se cufunde din nou in certurile politice pe timp de pace, in timp ce inca se lupta cu Rusia.

Dar cu cat razboiul se prelungeste, cu atat va fi mai greu sa se mentina acest consens, partial din cauza politicii interne a partenerilor occidentali ai Ucrainei.

Cum vor fi organizate alegerile in Ucraina pe fondul razboiului?