Pentru Valentina Boyko, ceea ce se intampla in Ucraina si Israel este izbitor de asemanator, ambele atacuri au luat ambele tari prin suprindere. La doar cativa metri distanta de ea, intinse pe una dintre placile de beton care inconjoara ambasada Israelului la Kiev, se aflau flori proaspete si bucati de hartie care scriau „Rugam-va pentru Israel” in engleza si ucraineana.
La doar cativa metri distanta de ea, intinse pe una dintre placile de beton care inconjoara ambasada Israelului la Kiev, se aflau flori proaspete si bucati de hartie care scriau „Rugam-va pentru Israel” in engleza si ucraineana.
Opinia lui Boyko este impartasita de multi din Ucraina, in ciuda refuzului Tel Avivului de a furniza sisteme de aparare aeriana Kievului si de a sanctiona Moscova, precum si a masurilor Israelului de a suspenda temporar calatoriile fara viza pentru ucraineni si de a restrictiona sosirea refugiatilor.
Legaturile istorice par mai puternice decat dezacordurile actuale – cu doar un secol in urma, ceea ce este acum Ucraina a fost casa uneia dintre cele mai mari diaspore de evrei ashkenazi si locul de nastere al Hasidismului, o doctrina reformista in iudaism.
Volodymyr Zelenskyy, care a castigat presedintia Ucrainei in 2019 prin cea mai mare alunecare de teren din istoria tarii, si unii dintre membrii cabinetului sau sunt mandri de radacinile lor evreiesti.
„Am sange evreu. Si eu sunt presedinte. Si nimanui nu-i pasa, nu?” Zelenskyy a declarat in 2020.
Faptul si fraza i-ar parea imposibile lui Nikolai Gogol, cel mai celebru autor al Ucrainei, care a descris modul in care cazacii i-au ucis pe evrei cu o cruzime obisnuita si necugeta.
Cu toate acestea, mostenirea lui Zelensky nu garanteaza o aprobare coplesitoare de catre israelieni a tot ceea ce spune si face.
Discursul sau din martie 2022 adresat parlamentarilor israelieni a fost criticat pentru compararea razboiului ruso-ucrainean cu Holocaustul si pentru criticile sale usturatoare la adresa legaturilor israelo-ruse.
Cu toate acestea, pe masura ce razboiul cu Rusia se apropie de cea de-a 600-a zi si anexarea Crimeei se apropie de cea de-a 10-a aniversare, multi ucraineni vad Israelul ca o natiune care prospera in ciuda unui conflict de zeci de ani – si una care are armament avansat si servicii de informatii care minimizeaza riscurile pentru civili.
Ideea s-a dovedit depasita sambata, cand Hamas a dezlantuit atacuri surpriza asupra Israelului din Fasia Gaza, ucigand si rapind sute – si prinzand cu sub garda informatiile si armata israeliana.
„Hamas a desacralizat mitul despre sectorul de aparare israelian. Se pare ca Israelul nu era pregatit pentru invazie nici din punct de vedere tehnic, nici tehnologic”, a declarat analistul de la Kiev Aleksey Kushch.
El vede asemanari intre liderii Hamas si cei din Kremlin, care isi pot mobiliza supusii impotriva vecinilor.
„In secolul XXI, o societate informationala si de consum nu este pregatita pentru un razboi total. Asta e o axioma. Dar societatile sarace si ideologizate sunt pregatite pentru asta”, a spus el.
Razboiul Hamas-Israel ii poate convinge si pe ucraineni sa caute aderarea la NATO si mai mult.
„Evenimentele recente vor pata cumva imaginea Israelului din punctul de vedere al mentinerii securitatii lor si vor provoca o atitudine mai critica fata de toate formatele de „garantii” de securitate ale SUA dincolo de NATO”, a declarat expertul din Kiev Vyacheslav Likhachev pentru Al Jazeera.
Inainte de invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Rusia, Kievul si Tel Avivul aveau un „nivel bun de intelegere reciproca”, a spus el.
Dar revenirea la putere de anul trecut a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care s-a laudat de mult cu legaturile sale „speciale” cu presedintele rus Vladimir Putin, a galvanizat nemultumirea.
„Publicul ucrainean, cu sensibilitatea sa ascutita de trauma colectiva, a inceput, de asemenea, sa fie oarecum copilaresc suparat pe Israel”, a spus Lihaciov.
Aproximativ 43% dintre ucraineni s-au opus refuzului Tel Avivului de a furniza arme, dar o treime inca „intelege si accepta” decizia, potrivit unui sondaj realizat in ianuarie de Institutul International de Sociologie de la Kiev.
Aproximativ 52 la suta dintre ucraineni considera in continuare Israelul o „natiune prietena” si doar 12,5 la suta nu sunt de acord, potrivit sondajului.
„Opinia publica actuala despre Israel este cu adevarat echilibrata din punct de vedere strategic, deoarece potential (si in unele aspecte practice – chiar acum) Israelul este partenerul important al Ucrainei”, au concluzionat organizatorii sondajului.
Si chiar si grupurile ucrainene de extrema-dreapta si lionizarea lor de personalitati care au contribuit la Holocaust nu afecteaza atitudinea.
In legaturile ucrainene-israeliene, fiecare an incepea cu o disputa diplomatica aproape rituala.
Inainte de invazia rusa pe scara larga, mii obisnuiau sa marsaluieze cu torte pe 1 ianuarie, ziua de nastere a lui Stepan Bandera, un nationalist ucrainean care s-a alaturat pentru scurt timp cu Germania nazista pentru a lupta cu Moscova comunista in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Si chiar daca Bandera a fost aruncat intr-un lagar de concentrare german dupa o cearta cu nazistii si a fost otravit la Munchen in 1959 de un asasin sovietic, Israelul il critica pe el si sustinatorii sai pentru rolul lor in uciderile in masa ale evreilor ucraineni.
Asadar, la cateva ore dupa ce nationalistii in mars ar inceta sa scande „Bandera este tatal nostru, Ucraina este mama noastra” pe strazile din Kiev, ambasada Israelului a lansat un protest denuntand marsul.
Dar, in ciuda inclinatiei lor pentru mitinguri de strada organizate cu atentie, grupurile de extrema-dreapta ucrainene au putere politica mica, care s-a diminuat si mai mult in timpul razboiului.
Si un alt eveniment anual ar dovedi cat de sumbru si nesemnificativ a devenit antisemitismul in Ucraina.
In fiecare octombrie, zeci de mii de evrei Hasidic se ingramadesc la mormantul rabinului Nachman, care a fondat filiala Breslov a Hasidismului si le-a cerut adeptilor sai sa-i viziteze mormantul din orasul Uman din centrul Ucrainei.
Chiar daca rachetele de croaziera rusesti au ajuns la Uman de mai multe ori, ucigand doua duzini de oameni, peste 32.000 de pelerini inca se inghesuiau pe strazile din apropierea mormantului lui Nachman la mijlocul lunii septembrie.
„Nimic nu-i poate opri, credinta si determinarea lor sunt prea puternice”, a declarat Alex Melnik, locuitorul din Uman, a carui familie si-a inchiriat de ani de zile apartamentul pelerinilor, a declarat pentru Al Jazeera.
Si intrucat rapoartele din Israel si Fasia Gaza domina stirile si primele pagini, unii ucraineni au explicatii foarte simpliste pentru cine si ce se afla in spatele conflictului.
„Rusia a ajutat Hamas sa declanseze acest razboi pentru ca Putin vrea sa distraga atentia lumii de la razboiul nostru”, a declarat Roman Zhelyabenko, care a fugit anul trecut de orasul sau ocupat de Rusia Berdyansk, in sud-estul Ucrainei, spre Kiev, pentru Al Jazeera.