Timp de decenii, Marea Britanie si Grecia au putut sa aiba pareri diferite, in mare masura politicos, cu privire la cea mai dura disputa privind patrimoniul cultural din lume: care este locul potrivit pentru unele dintre cele mai bune sculpturi grecesti antice realizate vreodata, care au fost expuse la Londra de mai bine de 200 de ani dar pe care Grecia isi doreste vocal inapoi.
Diplomatia a esuat cand premierul britanic Rishi Sunak a anulat brusc o intalnire de la Londra programata marti cu omologul grec Kyriakos Mitsotakis.
Mitsotakis si-a exprimat public supararea. Purtatorul de cuvant al lui Sunak a legat dezacordul cu faptul ca liderul grec foloseste televiziunea britanica pentru a-si reinnoi apelul, cu o zi mai devreme, pentru revenirea capodoperelor vechi de 2.500 de ani.
Iata despre ce este vorba si despre ce ar putea urma.
CARE SUNT SCULPTURILE – SAU ESTE MARMURA?
Au fost sculptate in 447-432 i.Hr. pentru a impodobi emblematicul Partenon, un templu al zeitei patrone a orasului, Atena, pe dealul Acropolei.
Statui de sine statatoare umpleau frontoanele triunghiulare care se aflau deasupra coloanelor de marmura de pe laturile scurte ale cladirii. Chiar dedesubt, panouri sculptate stateau la intervale de-a lungul tuturor celor patru laturi, in timp ce o fasie neintrerupta de sculptura in relief – friza – infatisand o procesiune religioasa se intindea in jurul peretelui exterior din interiorul colonadei. Au fost pictate initial in culori indraznete care au disparut de atunci.
Toate au supravietuit in cea mai mare parte intacte timp de mai bine de 1.000 de ani, in ciuda razboiului, cutremurelor, invaziilor straine si transformarii templului mai intai ca biserica si apoi ca moschee. Dar in 1687, Partenonul a fost aruncat in aer de o armata venetiana asediata si multe dintre lucrari au fost pierdute.
Supravietuitorii sunt acum impartiti aproximativ intre Muzeul Britanic si Muzeul Acropolei din Atena – cu mici fragmente intr-o mana de alte muzee europene.
Londra detine 17 figuri de fronton, 15 panouri si 247 de picioare (75 de metri) de friza.
Timp de zeci de ani, acestea au fost cunoscute sub numele de Marmurele Elgin, dupa nobilul scotian care a inceput necazul in urma cu mai bine de 200 de ani. Acum, chiar si Muzeul Britanic foloseste forma greaca preferata – Sculpturile Parthenon. In plus, „marmura” se preteaza la prea multe jocuri de cuvinte proaste.
DE CE SUNT IMPORTANTE?
Sculptura greaca antica a fost admirata de milenii, servind ca un punct de referinta artistic cheie. Pentru multi, Sculpturile Parthenon sunt cel mai izbitor exemplu al sau.
Ei formeaza un grup coerent conceput si executat de artisti de top – Leonardo da Vincis al zilei – pentru un singur proiect de constructie menit sa sarbatoreasca inaltimea gloriei ateniene.
CUM AU SFARSIT LA LONDRA?
La mai bine de un secol dupa explozia distructiva, ambasadorul britanic in Imperiul Otoman – al carui subiect Atena era inca un subiect nedoritor – Lord Elgin a obtinut permisul de a elimina unele dintre sculpturi.
Au fost expediati in Marea Britanie si in cele din urma s-au alaturat colectiei Muzeului Britanic in 1816 – cu cinci ani inainte de revolta care a creat o Grecie independenta.
CARE ESTE CAZUL GRECEI DE RESTITUIRE?
Atena spune ca lucrarile au fost indepartate ilegal si ar trebui sa se alature altor parti supravietuitoare ale grupului in Muzeul Acropolei, construit special, la poalele cetatii antice.
Acest lucru, spune argumentul grecesc, le va permite sa fie vazute pe fundalul Partenonului, din care toate sculpturile au fost indepartate pentru a fi protejate de poluare si intemperii.
Campania greaca a fost sustinuta cu voce tare in anii 1980 de Melina Mercouri, o actrita si cantareata care ocupa pe atunci functia de ministru al Culturii. A crescut si a scazut de atunci, dar nu a fost niciodata scapat si a fost preluat cu entuziasm de Mitsotakis.
In interviul sau de duminica BBC, care a declansat disputa diplomatica, Mitsotakis a comparat situatia actuala cu Mona Lisa a lui Leonardo fiind taiata la jumatate si impartita intre doua tari.
CARE ESTE ARGUMENTUL BRITANIT PENTRU PASTRAREA LOR?
British Museum spune ca sculpturile au fost achizitionate in mod legal si fac parte integranta din prezentarea istoriei culturale a lumii.
Se spune ca este deschisa unei cereri de imprumut, dar trebuie sa fie sigur ca intr-un astfel de caz va primi lucrarile inapoi. Asadar, Atena ar trebui sa recunoasca mai intai dreptul de proprietate legala a institutiei asupra lucrarilor – ceea ce Mitsotakis a exclus.
Guvernele succesive din Marea Britanie au insistat ca sculpturile trebuie sa ramana pe loc.
CE SE INTAMPLA ACUM?
Cu toate acestea, presedintele Muzeului Britanic a declarat la inceputul acestui an ca a purtat discutii „constructive” cu Grecia pentru un compromis „castig-castig”.
George Osborne a spus ca a fost „rezonabil de optimist” in ceea ce priveste incheierea unui acord, dar a avertizat ca „s-ar putea sa nu se ajunga la nimic”.
Si oficialii greci au insistat marti ca discutiile vor continua.
Intre timp, Atena incearca sa stranga cat mai multe fragmente mici din alte muzee europene. Acest lucru ar adauga presiune asupra Muzeului Britanic, in timp ce opinia publica din Marea Britanie este vazuta ca sprijinind din ce in ce mai mult cererea Greciei.
In urma unei initiative a Papei Francisc in ianuarie, Muzeele Vaticanului au trimis inapoi trei fragmente mai mici de sculpturi din Partenon pe care le-au pastrat timp de doua secole. Cu un an mai devreme, un muzeu din Sicilia si-a returnat propriul mic fragment.