Birourile guvernamentale din UE pot interzice angajatilor sa poarte simboluri religioase, cum ar fi basma islamica, in interesul neutralitatii, a decis instanta suprema a UE, desi a subliniat ca astfel de restrictii trebuie sa fie aplicate in mod egal tuturor angajatilor si sa se incadreze in contextul legal. a fiecarui stat membru.
Decizia, publicata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, spunea ca astfel de interdictii sunt permise pentru a impune un „mediu administrativ complet neutru”.
Cu toate acestea, instanta a spus ca interdictiile de imbracaminte sau simboluri legate de convingerile filozofice sau religioase trebuie aplicate in mod uniform. „O astfel de regula nu este discriminatorie daca este aplicata in mod general si nediscriminatoriu intregului personal al administratiei respective si este limitata la ceea ce este strict necesar”, se arata in comunicat.
Instanta a fost rugata sa se pronunte dupa ce unei angajate musulmane din municipalitatea Ans, estul Belgiei, i s-a spus ca nu poate purta batic la locul de munca. Documentele instantei au remarcat ca munca ei implica putin contact cu publicul.
Curand dupa aceea, municipalitatea si-a modificat conditiile de angajare pentru a cere tuturor angajatilor sa respecte stricta neutralitate. Angajata a depus o plangere la o instanta locala, descriind interdictia drept discriminatorie si exprimand ingrijorarea ca dreptul ei la libertatea religioasa a fost incalcat.
Instanta a remarcat ca, desi semnele evidente de convingere religioasa au fost interzise, mai multe fotografii produse de reclamant au aratat clar ca „semnele discrete de convingere au fost tolerate”.
Aceste simboluri includ purtarea de cercei cu cruce sau organizarea de petreceri de Craciun, a declarat avocatul reclamantului pentru Guardian.
Instanta a apelat la UE, solicitand instantei de justitie sa evalueze daca regula neutralitatii este discriminatorie.
Intr-o decizie care este valabila pentru functiile din sectorul public din UE, instanta cu sediul in Luxemburg a declarat ca o politica de neutralitate stricta „poate fi considerata ca fiind justificata in mod obiectiv de un scop legitim”.
Acesta a remarcat, totusi, ca ar exista si invers: administratiile publice ar putea fi justificate sa permita angajatilor sa poarte semne vizibile de credinta, fie ca sunt religioase sau filozofice, intr-un mod general si nediscriminatoriu.
Instantele nationale au avut „o marja de discretie”, a adaugat acesta, permitandu-le sa decida cel mai bine cum sa echilibreze drepturile individului si neutralitatea serviciului public. „Cu toate acestea, acest obiectiv trebuie urmarit intr-o maniera consecventa si sistematica, iar masurile adoptate pentru a-l atinge trebuie limitate la ceea ce este strict necesar”, se arata in comunicat.
Sibylle Gioe, avocatul care il reprezinta pe angajat in Belgia, a subliniat ambiguitatea hotararii instantei. „Legislatia Uniunii Europene nu opteaza pentru o solutie decat pentru alta”, a spus ea. „Si ma asteptam la asa ceva.”
Stirile despre hotarare au starnit ingrijorari in unele parti. Femyso, o retea paneuropeana care reprezinta mai mult de 30 de organizatii de tineri si studenti musulmani, a descris decizia ca fiind potentiala incalcare a libertatii de religie si de exprimare.
„In ciuda faptului ca sunt acoperite in mod neutru, interdictiile asupra simbolurilor religioase vizeaza invariabil basma”, a spus organizatia, citand o lucrare din 2022 de la Open Society Foundations, care sustinea ca aceste interdictii se bazeaza pe discursuri islamofobe care prezinta imbracamintea islamica ca fiind incompatibila cu neutralitatea.
Hotararea ar putea exacerba marginalizarea femeilor musulmane intr-un moment in care islamofobia era in crestere, a spus, adaugand: „Femeile musulmane se confrunta deja cu discriminare intersectionala din mai multe motive, iar o astfel de hotarare risca sa legitimeze indepartarea lor din viata publica”.
Organizatia a cerut „incluzivitatea la locul de munca, unde indivizii de toate religiile sa poata participa pe deplin fara teama de discriminare, inclusiv tinerii musulmani”.
Decizia de marti a facut ecou mai multe hotarari emise anterior de aceeasi instanta. In 2021, a decis ca angajatorii din sectorul privat ar putea limita exprimarea convingerilor religioase, politice sau filozofice atunci cand exista o „necesitate reala” de a „prezenta o imagine neutra fata de clienti sau de a preveni disputele sociale”.
Un an mai tarziu, a spus ca astfel de interdictii nu constituie „discriminare directa”, atata timp cat sunt aplicate in mod egal tuturor angajatilor.
Printre cei care au criticat decizia din 2021 s-a numarat si Human Rights Watch. „Femeile musulmane nu ar trebui sa aleaga intre credinta lor si slujba lor”, a spus Hillary Margolis, de la organizatie, intr-o declaratie la acea vreme.
Asemenea restrictii, a spus ea, s-au concentrat adesea asupra femeilor musulmane care purtau basma sau val de fata si se bazeaza pe o logica gresita: „Ca obiectiile unui client fata de angajatii care poarta haine religioase pot invinge in mod legitim drepturile angajatilor”.