La abia o luna dupa ce a preluat functia ca noul sef pentru drepturile omului al Natiunilor Unite, Volker Turk s-a aflat in regiunea Darfur, devastata de razboi din Sudan, intalnindu-se cu victimele unui conflict care a stramutat milioane de oameni.
O zi mai tarziu, in capitala Khartoum, s-a intalnit cu generalii care se agatau de putere cu ajutorul trupelor care foloseau forta letala impotriva protestatarilor. El le-a spus generalilor ca Sudanul trebuie sa faca tranzitia la conducerea civila si „sa se asigure ca drepturile omului pentru toti oamenii din Sudan sunt forta motrice din spatele acestui proces politic”.
Inaltii comisari ai ONU pentru drepturile omului au avut de obicei cateva luni in sediul central al Biroului ONU pentru drepturile omului de pe malul lacului Geneva pentru a se familiariza cu complexitatea sarcinii inainte de a pleca in vizite in tara. Insa domnul Turk a inceput sa-si aranjeze vizita in Sudan inainte de a incepe oficial munca si lucreaza sa mai faca una sau doua calatorii inainte de sfarsitul anului. Se pare ca o misiune in Ucraina este pe agenda sa.
Viteza lui de a imbratisa postul indica avantajele practice pe care le aduce postului ca membru al ONU familiarizat cu birocratia bizantina a organizatiei. Domnul Turk, in varsta de 57 de ani, are 30 de ani de experienta de lucru pentru Natiunile Unite, mai intai in agentia sa pentru refugiati – pentru care a vizitat Darfur in urma cu 11 ani – si apoi in ultimii trei ani lucrand pentru secretarul general, Antonio Guterres, in New York. York in calitate de consilier politic, inclusiv in domeniul drepturilor omului.
Cu toate acestea, trecutul lui Turk ca insider a contribuit la raspunsul inghetat pe care l-a atras numirea sa din partea organizatiilor internationale pentru drepturile omului. In trecut, sefii Natiunilor Unite au ales fosti sefi de guvern, juristi eminenti sau oameni grei diplomatici pentru renumitul post dificil pentru drepturile omului, deoarece aceasta slujba presupune sa curtati liderii mondiali si, uneori, sa-i avertizeze pentru esecurile lor in materie de drepturile omului.
Domnul Turk, au spus criticii, nu era potrivit prin experienta si temperament pentru un rol atat de delicat. Iar numirea sa de catre un secretar general al ONU perceput ca slab in ceea ce priveste drepturile omului a starnit temeri ca domnul Guterres ar fi ales un diplomat tacut mai probabil sa impartaseasca preferinta sefului sau pentru diplomatia din spate decat sa foloseasca arma puternica a presiunii publice.
Dar fluxul constant de declaratii si comentarii ale domnului Turk in prima sa luna de munca le-a dat speranta unor indoielnici. In a doua zi de mandat, el a condamnat atacurile aeriene etiopiene asupra tintelor civile din Tigray ca fiind „complet inacceptabile”. Dupa ce Elon Musk a preluat Twitter, domnul Turk a emis o scrisoare deschisa prin care ii reaminteste miliardarului din tehnologie de responsabilitatea platformei „de a evita amplificarea continutului care duce la prejudicii drepturilor oamenilor”.
Si pe masura ce conferinta COP27 privind schimbarile climatice s-a deschis in Egipt, domnul Turk a atras furia guvernului pentru ca l-a indemnat sa-l elibereze pe Alaa Abd El Fattah, un prizonier politic care a fost recent in greva foamei, impreuna cu alti detinuti „condamnati pe nedrept”.
Se profileaza provocari mai mari.
Un test major al eficacitatii domnului Turk va fi ceea ce va face pentru a urmari raportul predecesorului sau, Michelle Bachelet, lansat cu cateva minute inainte de a demisiona, care a constatat ca China ar fi putut savarsi crime impotriva umanitatii in reprimarea uigurilor si a altor musulmani din regiunea sa indepartata de vest. din Xinjiang.
China a respins raportul ca fiind un amestec politizat de minciuni occidentale pe care Natiunile Unite nu ar fi trebuit sa o publice. Diplomatii chinezi de la Geneva au incercat sa discrediteze raportul ca fiind lipsit de sprijin in biroul Inaltului Comisar.
Beijingul poate considera dezamagitoare reactia domnului Turk. El spune ca considera documentul meticulos cercetat si important.
„Este raportul biroului meu si sunt investit in el”, a spus el intr-un interviu. „Exista recomandari puternice, iar accentul meu se va concentra pe gasirea de modalitati si mijloace de a se angaja cu autoritatile chineze in implementarea acestor recomandari.”
In general, domnul Turk le-a spus jurnalistilor in aceasta luna: „Voi vorbi cand vom simti ca vocea noastra poate face diferenta sau cand este nevoie sa amplificam in special vocile victimelor sau sa tragem un semnal de alarma”.
Activismul domnului Turk nu este o surpriza pentru fostii colegi familiarizati cu cariera sa in agentia ONU pentru refugiati. Dupa misiuni pe teren in Congo, Kosovo si Asia de Sud-Est, el a ajuns sa fie sef al protectiei, un rol pe care unii il descriu drept drepturile omului in actiune.
„Este un tip suflecat, care se murdareste-ti mainile, nu un locuitor de birou”, a spus Kirsten Young, coleg la ONU si prieten apropiat care a lucrat alaturi de domnul Turk in Kosovo si in alte zone. „O mare parte din munca in care a fost implicat a salvat vieti.”
Pentru cei care il cunosc bine, a spus doamna Young, numirea domnului Turk ca sef al ONU pentru drepturile omului a fost un punct culminant natural al muncii sale de-a lungul vietii.
„Destinul implinit”, a numit-o ea.
Dl. Turk vede noua lui slujba ca o progresie naturala dupa o concentrare pe tot parcursul vietii asupra drepturilor omului.
„A inceput foarte devreme”, a spus el, prezentand ca dovada o copie dezmembrata a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului a ONU, pe care a primit-o in adolescenta la scoala si inca o poarta in portofel.
„Am fost marcat de istoria tarii mele”, a spus el, facand aluzie la anexarea de catre nazisti a ceea ce este acum Austria si legaturile tarii cu Holocaust. „Inca fac parte din acea generatie care s-a gandit: cum s-ar putea intampla, este incredibil, ce pot face pentru a cauta o lume mai buna?”
A urmat o diploma de drept in anii 1970, cand, spune el, a fost impresionat de miscarile feministe si anti-apartheid in crestere. Apoi a obtinut un doctorat in dreptul international al refugiatilor, deschizand calea pentru angajarea sa de catre agentia ONU pentru refugiati.
„Am fost fascinat de faptul ca ONU poate intra intr-o situatie si poate face direct ceva pentru oameni”, a spus el.
Lucrarea de protectie a refugiatilor si-a luat si ea taxa. Dl Turk si-a amintit cum, in Kuweit, dupa primul razboi din Golf, a petrecut ore lungi intervievand detinutii palestinieni si irakieni si ascultand experiente traumatizante de inchisoare, abuz sexual si tortura.
„Te descurci cu asta”, a spus el, „dar m-a marcat foarte mult”.
Acum, ambitiile sale ca Inalt Comisar includ construirea unei prezente mult mai puternice pentru drepturile omului ONU pe teren si strangerea mult mai multi bani pentru un birou care este extrem de subfinantat, avand in vedere cerintele cu care se confrunta.
„Cea mai mare provocare” pe care dl. Turk o prevede este de a reaprinde un consens global care recunoaste drepturile omului ca universale si centrale pentru abordarea problemelor de ultima ora, inclusiv razboiul din Ucraina si schimbarile climatice. El respinge „conceptia gresita” conform careia Declaratia Universala a Drepturilor Omului, piatra de temelie a protectiei internationale a drepturilor omului adoptata dupa al Doilea Razboi Mondial, este un cocktail de valori occidentale.
Drepturile omului, spune el, „nu pot fi prejudiciul colateral al geopoliticii si diviziunii”.