Cand porturile din Odessa au fost inchise de amenintarile navale la inceputul razboiului, fermierii nu au putut sa-si expedieze produsele. „Primeam telefoane de la Milano, plangeam, spunand ca nu au ingrediente pentru pastele lor”, isi aminteste un oficial local. Deoarece porturile din regiune sunt principala ruta de export pentru Ucraina – al doilea cel mai mare exportator de cereale din lume si al treilea cel mai mare exportator de uleiuri vegetale – preturile la alimente la nivel mondial au crescut vertiginos.
Blocada a fost insa cea mai dureroasa pentru ucraineni. Invazia Rusiei a dat economiei tarii o lovitura salbatica. Bataliile se dezlantuie pe terenuri care anul trecut au produs o cincime din PIB. Potrivit Scolii de Economie din Kiev, bombardamentele au cauzat pagube in valoare de 10 miliarde de dolari firmelor. Muncitorii s-au alaturat luptei sau au fugit in siguranta. Din cei 6,2 milioane de persoane stramutate in interior, o treime sunt someri. FMI considera ca PIB-ul va scadea cu 35% in acest an.
Cu toate acestea, incet si sumbru, economia tarii s-a adaptat la razboi – si pare sa creasca din nou. Luati porturile Odessei. Functioneaza la o capacitate mai mica decat cea normala, dar acum functioneaza. Un muncitor spune ca este chemat in doua sau trei schimburi pe saptamana. De pe promenadele parcului impunator al Odessei, se pot vedea transportoare plutind intre macarale galbene falnice.
Un acord de cereale negociat in iulie sub auspiciile ONU permite Ucrainei sa exporte produse agricole; de atunci, cel putin 7,8 milioane de tone de cereale au iesit. Tara se asteapta la o recolta de 65-70 de milioane de tone in acest an, in scadere cu o treime fata de nivelurile de dinainte de razboi, dar un total sanatos, avand in vedere circumstantele. Cultura ar trebui sa fie suficient de profitabila pentru a permite plantarea pentru noul sezon. Deoarece alimentele pot pleca cu nava, capacitatea feroviara este eliberata pentru exportul de metale.
Succesul Ucrainei pe campul de lupta a facut, de asemenea, o diferenta. In august, la fel de multi oameni au intrat in Ucraina din ue precum au intrat in sens invers. Ponderea firmelor care lucreaza la mai mult de jumatate din capacitate a ajuns la aproximativ 80% in septembrie, in crestere de la 57% in mai. Acest lucru reflecta atat securitatea in crestere, cat si sprijinul oficial. Un program guvernamental a ajutat 745 de afaceri sa se mute in zone mai sigure ale tarii.
Intre timp, elaborarea inteligenta a politicilor a impiedicat tara sa intre intr-o criza financiara. Cand a inceput razboiul, deficitul bugetar a crescut la 5 miliarde de dolari pe luna (fata de asteptarile de dinainte de razboi de 600 de milioane de dolari). In ciuda eforturilor bancii centrale, in iulie nu a avut de ales decat sa devalorizeze moneda. O alta devalorizare pare acum probabila, avand in vedere decalajul dintre cursul de schimb in numerar si cel oficial, spune Olha Pindyuk.
Cu toate acestea, aceste probleme s-au dovedit a fi unele navigabile. Bancile au intrat in razboi bine valorificate, datorita consolidarii si curatarii dupa acapararea terenurilor de catre Rusia in 2014. Abilitatile digitale perfectionate in pandemia covid-19 si-au tinut portile deschise. Independenta bancii centrale, stabilita in reformele post-2014, a contribuit la prevenirea panicai. „Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil in urma cu opt ani”, spune Natalie Jaresko, ministrul de finante in 2014-2016.
Donatorii internationali au facut un pas cu banii atat de necesar. La inceput, ofertele au fost suficiente pentru a mentine guvernul pe linia de plutire. Dar, pe masura ce razboiul a prelungit, necesitatea unor angajamente mai mari a devenit mai clara. America a trimis 8,5 miliarde de dolari si va adauga in curand inca 4,5 miliarde de dolari. Uniunea Europeana si statele sale membre au promis o suma similara, dar nu au reusit sa se ridice. In septembrie, dupa multe dus-intors, au fost de acord sa trimita imprumuturi de 5 miliarde de euro. Poate deloc surprinzator, rabdarea Americii cu Europa se epuizeaza.
La fel si al Ucrainei. Guvernul considera ca va avea un deficit bugetar de 38 de miliarde de dolari anul viitor, echivalentul a 19% din PIB-ul de dinainte de razboi. Are nevoie de aproximativ 17 miliarde de dolari pentru a reconstrui infrastructura critica si locuinte pentru cei returnati. Banii la timp sunt mai importanti decat forma lor. „Dar, desigur, conteaza foarte mult daca este vorba de imprumuturi sau granturi atunci cand ne gandim la eventuala revenire a Ucrainei pe piete”, noteaza Kostiantyn Kucherenko de la Dragon Capital, o firma de investitii din Kiev.
Administratia Biden spera sa trimita 1,5 miliarde de dolari pe luna in granturi anul viitor, daca poate depasi opozitia republicana. Comisia Europeana lucreaza la o propunere, dar bugetul acesteia a fost alocat. Se preconizeaza ca tocmeala intre statele membre va continua pentru ceva timp.
Nevoile exacte ale Ucrainei vor depinde in parte de soarta tranzactiei cu cereale. Acordul expira pe 19 noiembrie. Kremlinul se plange ca exporturile sale de ingrasaminte sunt impiedicate de sanctiunile occidentale si doreste ca Ucraina sa redeschida o conducta de amoniac din Rusia pana la portul Yuzhne, care se afla la 20 km (12 mile) la nord-est de Odesa. Oficialii locali se tem ca astfel de cereri sunt un pretext pentru anularea acordului.
Guvernul Ucrainei are si el un rol de jucat. Cheltuielile sale trebuie sa fie mai bine directionate, sustine un raport recent al Centrului de Cercetare a Politicii Economice (cepr), o retea academica. Unele masuri, cum ar fi plafonarea preturilor la gaz si incalzirea centrala, introduse in iulie, sunt risipitoare. Ajutorul pentru persoanele stramutate ia forma unui venit de baza, care se adreseaza tuturor, indiferent de nevoie.
Raportul cepr recomanda sa scoateti o frunza din cartea de joc a Americii din cel de-al doilea razboi mondial. In timpul conflictului, numarul gospodariilor americane care platesc impozit pe venit a crescut de zece ori, iar impozitul federal s-a dublat. Sistemul de impozitare forfetara al Ucrainei, conceput pentru a face din tara un loc atractiv pentru investitii in vremuri normale, nu este potrivit pentru a sustine o economie de razboi. Economia tarii este acum in crestere, dar perspectivele ei raman incerte. Va fi nevoie de sprijin suplimentar. Daca ministrii ucraineni ar lua niste decizii mai dure, europenii cu pumnii stransi ar avea o scuza mai putin pentru a nu plati.