Ministrul de externe al Letonia si-a revendicat slujba de varf la NATO, spunand ca organizatia militara are nevoie de un generator de consens care sa se angajeze sa faca cheltuieli mai mari pentru aparare si sa aiba o viziune clara asupra modului in care sa se ocupe de Rusia. Este posibil ca NATO sa numeasca un nou secretar general la urmatorul sau summit de la Washington din iulie. Fostul premier norvegian Jens Stoltenberg este cel mai mare oficial civil al aliantei din 2014. Mandatul sau a fost prelungit de patru ori in timpul razboiului din Ucraina.
„Vom avea 32 de tari. Mentinerea a 32 de tari impreuna pe orice subiect, este o mare provocare si avem nevoie de un generator de consens care sa poata lucra cu toti aliatii, pentru a-i duce pe toti inainte in aceeasi directie”, a declarat ministrul de externe leton Krisjanis Karins reporterilor la sediul NATO.
Una dintre provocarile lui Stoltenberg este de a ajuta Turcia, impreuna cu Ungaria, sa sustina incercarea Suediei de a deveni al 32-lea membru al NATO. Oficialii NATO spera ca problema va fi rezolvata pana cand presedintele american Joe Biden si omologii se vor intalni la Washington.
Intr-un moment ciudat in fata camerelor de televiziune, in timp ce ministrii de externe ai NATO s-au adunat pentru o fotografie traditionala de grup in timpul unei intalniri de la Bruxelles, Karins l-a luat de brat pe ministrul turc de externe Hakan Fidan si a spus cu voce tare: „Toti asteptam acum, toti asteptam. Auzi asta de la noi toti.”
Karins a fost prim-ministru al Letoniei timp de aproape cinci ani – NATO prefera ca secretarii sai generali sa fi ocupat posturi de varf in guvern – si a supravegheat o crestere a cheltuielilor pentru aparare. El a spus ca tara sa va cheltui 2,4% din PIB pentru aparare in acest an, peste tinta organizatiei de 2%.
Rusia ramane adversarul istoric al NATO, iar gestionarea abordarii aliantei fata de Moscova este un test major.
„Urmatorul secretar trebuie sa aiba o viziune clara asupra rolului viitor al NATO, cum se va extinde, cum va lucra pentru a limita Rusia”, a spus Karins. El a spus ca este important sa nu intram in panica in timp ce recunoastem „amenintarea foarte reala pe care o reprezinta Rusia” si sa lucram impreuna pentru a o opri.
„Este realizabil”, a spus el. „Putem face asta daca suntem calmi, dar foarte hotarati.”
Cu Rusia blocata in razboiul sau impotriva Ucrainei, procesul de numire a unui nou secretar general a devenit extrem de politizat. Estonia, Letonia, Lituania si Polonia au adoptat o linie neclintita in sprijinul Ucrainei, iar acest lucru ar putea ingreuna ca unul dintre liderii lor sa obtina postul.
Majoritatea tarilor NATO au dorit sa numeasca o femeie in functia de varf. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas este considerat un candidat puternic. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a fost considerat favorit dupa o intalnire cu Biden din vara, dar ea a spus mai tarziu ca nu candida.
Presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si-a exclus candidatura.
Premierul olandez in exercitiu Mark Rutte a vizitat recent sediul NATO pentru a-si clarifica intentia de a candida.
Secretarii generali NATO sunt alesi prin consens. Nu exista nicio procedura oficiala de numire a acestora, iar diplomatii au spus ca in prezent nu se face o verificare oficiala.
Inaltul oficial civil al organizatiei este responsabil pentru conducerea reuniunilor si ghidarea consultarilor uneori delicate intre tarile membre pentru a se asigura ca se gasesc compromisuri, astfel incat o alianta care functioneaza pe consens sa poata continua sa functioneze.
Secretarul general se asigura, de asemenea, ca deciziile sunt puse in aplicare, vorbeste in numele tuturor natiunilor cu o singura voce si rareori, sau vreodata, scoate in evidenta vreun membru pentru critica publica.
Stoltenberg a reusit sa treaca pe o linie fina, abtinandu-se de a critica membrii condusi de mai multi presedinti si prim-ministri, precum fostul presedinte american Donald Trump, presedintele turc Recep Tayyip Erdogan sau premierul ungar Viktor Orban.
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a fost plin de laude marti pentru rolul lui Stoltenberg in mentinerea NATO pe cursa.
„Tot ceea ce am reusit sa facem cu alianta NATO in ultimii ani, consolidand alianta, facand-o potrivita scopului pentru provocarile cu care ne vom confrunta in anii urmatori, confruntandu-ne cu agresiunea Rusiei impotriva Ucraina, nimic din toate acestea nu s-ar fi intamplat fara conducerea lui Jens Stoltenberg”, a spus Blinken.
„Va suntem recunoscatori, recunoscatori pentru aceasta conducere extraordinara intr-un moment in care a contat mai mult ca niciodata”, a spus el lui Stoltenberg.