In apogeul puterii sale, presedintele rus Vladimir Putin a crezut ca isi poate folosi arma energetica pentru a-si impune vointa in toata Europa.
Acum, Moldova, cu o populatie de doar 2,5 milioane de locuitori, devine ultima tinta energetica cu adevarat vulnerabila in campania sa agitata de destabilizare a guvernelor din vecinatate care au o traiectorie pro-UE.
Dar oricat de mult incearca Putin sa intoarca suruburile energetice pentru a rasturna administratia, guvernul Republicii Moldova rezista cu indarjire. Loviturile cu rachete rusesti au declansat intreruperi de curent in jumatate din tara, iar luna trecuta Gazprom a redus livrarile de gaz cu o treime, dar inginerii si politicienii lucreaza non-stop pentru a se asigura ca retelele energetice continua sa functioneze.
In semn ca energia si politica nu sunt niciodata departe, criza nu provoaca doar strigate publice, ci si escaladarea tensiunilor cu Transnistria, un teritoriu separatist pro-rus din estul Moldovei. Guvernul Republicii Moldova spune ca Rusia provoaca proteste saptamanale la Chisinau.
„Suntem intr-o situatie de risc extrem”, a declarat ministrul Infrastructurii si viceprim-ministrul Republicii Moldova, Andrei Spinu. „Saracia energetica [aici] este critica – si suntem abia la inceputul iernii.”
Intrebat despre riscul unor mai multe intreruperi de curent legate de atacurile rusesti, el a spus: „S-a intamplat astazi, cu siguranta se va intampla maine si in toata iarna pana cand acest razboi se va termina”.
Inflatia din tara, una dintre cele mai sarace din Europa, a atins 34 la suta, moldovenii fiind nevoiti in medie sa plateasca 70 la suta din veniturile gospodariei pe facturile de utilitati, care au crescut de zece ori fata de anul trecut.
„Criza energetica [si] impactul razboiului… au facut costul vietii pentru cetatenii moldoveni mult mai ridicat si puterea lor de cumparare mult mai mica”, a declarat premierul Natalia Gavrilita. „Suntem… ingrijorati de modul in care aceasta erodeaza coeziunea sociala si [creeaza] instabilitate politica.”
„Aproape toata lumea de aici in Moldova are nevoie de ajutor cu preturile energiei”, a spus Karolina Sugarova, un lucrator la organizatia nonprofit ceha People in Need, care distribuie donatii de 50 de euro consumatorilor vulnerabili.
In trecut, Moldova a generat doar o zecime din electricitate, aproximativ 70 la suta provenind de la centrala electrica Cuciurgan din Transnistria si alte 20 la suta importate din Ucraina, potrivit Aura Sabadus, analist energetic la firma ICIS de informatii de piata.
Luna trecuta, Ucraina a suspendat exporturile partial din cauza atacurilor cu rachete rusesti asupra infrastructurii sale de electricitate, in timp ce Transnistria a oprit brusc exporturile la 1 noiembrie, invocand propriile deficite de energie.
Asta a creat o problema dramatica de alimentare cu energie, a spus Sabadus. Deficitul de energie al tarii este inca intre 5 si 10 la suta.
Guvernul a raspuns cerand oamenilor sa economiseasca energie, incurajand municipalitatile sa-si stinga luminile stradale, spunand companiilor care se bazeaza pe procese consumatoare de energie sa programeze aceste in afara orelor de varf – si chiar sfatuind sa nu foloseasca lifturile din cauza riscului de pene de curent. „mii” de generatoare de rezerva si 200.000 de tone de carbune pentru incalzire de urgenta, a spus Spinu.
Tara primeste 80% din importurile sale de energie electrica de pe piata spot europeana la un pret de pana la patru ori mai mare decat anterior; restul vine la un pret mai redus direct din Romania, potrivit lui Victor Binzari, directorul general al companiei de comert energetic de stat din Moldova Energocom.
Acest lucru va costa guvernului 1 miliard de euro in aceasta iarna – echivalentul a peste 20% din bugetul sau anual.
Energocom nu are bani pentru a mentine puterea de cumparare la un astfel de pret, a spus Binzari, avertizand ca situatia va deveni mai ingrozitoare pe masura ce vremea se va raci. „Va fi foarte dificil si foarte complicat sa gasesti [the] bani”, a spus el.
Tara cauta 450 de milioane de euro in finantare suplimentara de la partenerii sai europeni pentru a o ajuta sa evite criza energetica, a spus Gavrilita. La o conferinta a donatorilor de luni la Paris, tarile au promis bani suplimentari; UE a anuntat separat 250 de milioane EUR in fonduri noi la inceputul acestei luni.
Gaz de taiere
Rusia exercita, de asemenea, presiuni prin monopolul sau de export de gaze Gazprom, pe fondul relatiilor acru cu directia pro-europeana a guvernului moldovenesc si a opozitiei sale ferme fata de invazia Ucrainei de catre Moscova.
Gazprom, care a furnizat in mod traditional toate gazele Moldovei, a redus fluxurile cu o treime in octombrie, la 5,7 milioane de metri cubi (mcm) pe zi, invocand datorii restante. De asemenea, a avertizat ca ar putea intrerupe complet livrarile „oricand” – ceva ce Gavrilita a recunoscut ca este acum „o posibilitate foarte reala”.
Motivele acestei reduceri sunt „geopolitice”, a spus Spinu, adaugand ca Gazprom „nu devine un partener de incredere pentru Moldova”.
„Exista niste interese politice ale Rusiei fata de Moldova”, a spus el. „Nu vor sa continuam pe calea Uniunii Europene… vor sa mentinem Moldova in zona lor de interes”.
Andrew Wilson, membru senior la Consiliul European pentru Relatii Externe, este de acord. Pentru Moscova, „este vorba despre reconstruirea sferei de influenta a Rusiei”, a spus el, si slabirea traiectoriei pro-europene a tarii.
Criza provoaca si frictiuni cu Transnistria.
Partea Moldovei controlata de Chisinau primeste doar jumatate din gaz, in timp ce restul curge in Transnistria, unde o mare parte a fost folosita pentru a genera energie electrica pentru intreaga tara, inainte ca Tiraspolul, capitala regiunii, sa reduca exporturile. Guvernul central plateste toata factura de gaz.
Nu este prima data cand Moscova face presiune. In octombrie anul trecut, Chisinaul a fost nevoit sa semneze un contract mai scump cu Gazprom, pe baza pretului la vedere fluctuant al gazelor si petrolului, dupa ce compania a amenintat ca va inchide robinetele din cauza unei dispute cu datorii.
Pana acum, Moldova a raspuns grabindu-se sa-si achite factura de 53,5 milioane de dolari pentru septembrie si sa plateasca un avans pentru octombrie. De asemenea, este stocat peste 155 mcm de gaz in Ucraina si Romania, desi acest lucru este suficient pentru a satisface cererea de varf timp de sase saptamani.
Conflict inghetat
Efectele sociale grave si sprijinul puternic al guvernului pentru Kiev alimenteaza partidele de opozitie pro-ruse din Moldova.
Protestele saptamanale a mii de oameni matura capitala in fiecare duminica. Ele sunt organizate de partidul SOR condus de Ilan Shor, un fost primar care traieste in exil in Israel si care a fost sanctionat in octombrie de SUA pentru ca se presupune ca a lucrat la destabilizarea guvernului „in interesul” Moscovei. Presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, acuza serviciile secrete ruse ca au contribuit la organizarea demonstratiilor.
„Ar fi trebuit sa ramanem neutri pentru ca… acest conflict a aparut din ceea ce a spus guvernul nostru”, a spus Eleonora, 32 de ani, care lucreaza in managementul turismului la Chisinau, adaugand ca ia in considerare sa paraseasca tara daca criza energetica se agraveaza in acest moment.
„Nu cred ca ar trebui sa fim pro-Rusia… si nu sunt impotriva directiei pro-europene”, a spus ea. „Dar ar fi trebuit sa adopte o linie mai blanda, astfel incat oamenii sa poata trai mai usor.”
Desi a existat „o usoara schimbare in opinia publica”, criza „nu schimba fundamentele” directiei europene a Moldovei, a spus Wilson de la ECFR.
Situatia este mult mai grea in Transnistria, care este legata de Moscova datorita celor 1.500 de militari rusi stationati acolo si isi intensifica criticile la adresa Chisinaului pentru reducerea livrarilor de gaze. Acest lucru a fortat guvernul nerecunoscut international sa opreasca apa calda pentru o mare parte a zilei, sa limiteze functionarea transportului public si sa limiteze productia industriala.
Presedintele transnistrean, Vadim Krasnoselsky, la inceputul lunii noiembrie, a pus „criza economica foarte profunda” pe seama actiunilor „inselatoare” ale Moldovei, despre care a spus ca ia Tiraspolul „ostatic” prin retinerea ilegala a transporturilor de gaze.
„Relatiile s-au complicat pentru ca guvernul moldovean sprijina Ucraina in acest conflict si urmeaza deciziile luate de coalitia occidentala — Transnistria sprijina Rusia”, a spus un locuitor de 43 de ani din Transnistria, care a cerut sa ramana anonim din cauza temerilor pentru securitatea lor. .
Spinu a spus ca autoritatile transnistrene au adoptat o „abordare total falsa” a problemei, adaugand ca „trebuie sa dau vina pe Gazprom, nu pe noi”, avand in vedere ca Chisinaul inca furnizeaza gaze la Tiraspol.
„Nu vrem sa escaladam – vrem doar sa continuam sa furnizam gaz, electricitate si incalzire tuturor cetatenilor tarii noastre”, a spus el.