Legenda înfiinţării ELSA, aşa cum circulă în diferite cadre informale, este cea a patru studenţi de naţionalităţi diferite (ungară, poloneză, germană şi austriacă) cărora, aflaţi într-un compartiment de tren, le-a venit ideea înfiinţării unei asociaţii europene a studenţilor în drept. Povestea reală, deşi la fel de idealistă, s-a desfăşurat într-o manieră mai graduală, la început prin colaborări bilaterale între membrii fondatori, iar mai apoi prin pecetluirea acordului dintre ei, creând organizaţia care astăzi formează obiectul unei adevărate monografii.

Attila Tárkány Szücs, de origine ungară, unul din cei patru membri fondatori, povesteşte despre fondarea ELSA cu ocazia celei de-a 25-a aniversări ce a avut loc în cadrul Consiliului Internaţional (International Council Meeting) de la Londra din martie 2006. „Pentru noi, fondatorii, povestea a început la momente diferite înainte de înfiinţarea propriu-zisă.”

„Budapesta şi Viena aveau deja colaborări bilaterale privind proiecte studenţeşti. Într-una din aceste întâlniri, cu Ernst Wurz, preşedintele Organizaţiei Studenţeşti din Austria, şi mai târziu fondator ELSA, i-am comunicat acestuia intenţia mea de a lărgi reţelele la nivelul studenţilor în drept din Europa şi de a crea o reţea de facultăţi de drept în ţările vecine pentru a oferi studenţilor în drept oportunitatea de a deveni internaţionali într-o lume din ce în ce mai internaţională.”

Attila Tárkány Szücs povesteşte cum a avut sprijinul decanului facultăţii de drept, având loc la scurt timp conferinţe la Budapesta cu studenţi din Berlin, Praga, Kiel, Moscova, Novi Sad, Viena şi Varşovia. Ideea bine definită de ELSA a luat naştere în Portugalia în 1979, când Ernst Wurz a participat la o conferinţă a Studenţilor Creştin-Democraţi în Drept. Alături de colegul său de naţionalitate germană, Jürgen Sattler, de asemenea devenit ulterior fondator ELSA, a elaborat ideea unei organizaţii multinaţionale şi apolitice de studenţi în drept. Ernst i-a propus lui Jürgen să coopteze şi Ungaria şi să-l cunoască pe Attila.

„Ernst nu a putut să-mi dea numele întreg sau adresa sau numărul de telefon; aşa că Jürgen nu ştia decât că trebuie să se întâlnească cu Attila în Budapesta”, povesteşte Attila Tárkány Szücs. „În ciuda faptului că eram în vacanţă, făceam nişte lucrări pentru facultate şi după căutări record de zece minute privindu-l pe Jürgen, am putut servi împreună un gulaş şi câteva beri într-un pub din apropiere. Ne-a mai trebuit încă zece minute să devenim prieteni pe viaţă şi să dezvoltăm ideea ELSA.”

Attila s-a adresat colegului său din Varşovia, devenit ulterior fondator ELSA, Wojciech Kostrzewa. Cei doi se cunoşteau în urma cooperării dintre universităţile lor. Wojciech a adoptat imediat ideea, în ciuda reticenţei manifestate de organizaţia sa, în mare mare de formaţie comunistă.

„Polonia e devenit membru fondator cu puteri depline, în timp ce Ungaria a participat în calitate de fondator observator ELSA. Şi aşa, la 4 mai 1981, la Viena, locul tradiţional pentru acorduri multilaterale, pentru cooperarea dintre Est şi Vest, s-a realizat fondarea ELSA prin semnăturile noastre”, relatează Attila.

„Sunt mândru când îmi întreb colegii avocaţi din alte ţări dacă au auzit de ELSA şi ei îmi spun despre rolul pe care îl au în cadrul organizaţiilor locale ELSA, ce planuri au şi cum voluntariatul în ELSA este o referinţă excelentă pentru o slujbă bună. De cele mai multe ori, nici nu amintesc despre relaţia apropiată pe care o am cu ELSA, doar respir adânc şi privesc pe fereastră cu un anumit sentiment cald în suflet. ELSA nu mai este un copil; este un cetăţean frumos şi important al fiecărei ţări membre. Vă asigur că inimile fondatorilor sunt alături de voi – dar viitorul vă aparţine. Suntem cu toţii mândri de voi, vom continua să vă ţinem pumnii şi să sărbătorim cu voi toţi. Suntem mândri de realizările voastre, de devotamentul vostru şi de efortul depus pentru dezvoltarea organizaţiei.”

Până în 1991, ELSA avea aproape 30 de membri activi şi observatori, reunind la Consiliile Internaţionale peste 200 de participanţi. Două asemenea Consilii pe an s-au dovedit curând a nu mai fi suficiente, din 1990 instituindu-se Întâlnirile Preşedinţilor (International Presidents’ Meeting).

În 1992, este adoptată la Bruxelles filozofia ELSA, „O lume dreaptă în care există respect pentru demnitatea umană şi diversitatea culturală”, ce va sta la baza tuturor proiectelor asociaţiei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

14 − 4 =

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>